A Fost Odata…Sirnaville

A fost odata…demult, foarte demult, in vremuri care nu au existat vreodata, intr-un timp…in afara timpului, un satuc numit Sirnaville!

Sirnaville nu era un satuc obisnuit! Nuuuu! Era un satuc fabulos, in care cainii inca se plimbau cu covrigii in coada iar oamenii erau vesnic tineri! Era asezat in mijlocul unui camp, inconjurat pe toate partile de o padure deasa…si era un satuc mic…atat de mic, incat la un moment dat, oamenii au uitat ca a existat vreodata!

Nici locuitorii lui nu erau oameni obisnuiti! In Sirnaville, toti locuitorii erau artisti: pictori, graficieni, sculptori si mestesugari…si cat era ziua de lunga pictau, sculptau si faceau obiecte micute si atat de frumoase incat nu puteai sa iti iei ochii de la ele; iar noaptea, toti locuitorii satucului se adunau in jurul unui foc de tabara si povesteau…discutau noi idei, descoperiri si experiente; ascultau muzica si vizionau filme sub cerul liber!

In acele vremuri indepartate, pe cand timpul nu se grabea, precum in zilele noastre, oamenii obisnuiti veneau in Sirnaville si admirau creatiile artistilor; ascultau invatatura acestora si o duceau mai departe in familiile lor, in satele si orasele din care veneau si spre care se indreptau. Uneori luau unele obiecte create in Sirnaville…si astfel si alti oameni veneau si se puteau bucura de fabulosul acelor locuri!

Cu timpul insa, oamenii au devenit din ce in ce mai grabiti; preocupati de viata de zi cu zi, de dosarele de acte de la locul de munca…de siguranta zilei de maine…Grabiti in drumul lor, nu s-au mai optrit in Sirnaville…l-au ocolit, s-au indepartat si au trecut mai departe. Mai tarziu, au uitat…au uitat ca undeva in mijlocul unui camp insorit, a existat vreodata un satuc fabulos numit Sirnaville!

In timp, Sirnaville a inceput sa dispara…ca urmare a ignorantei noastre fata de lucururile marunte care conteaza cu adevarat…rand pe rand, oamenii, casutele…cainii cu covrigi in coada…putin cate putin, pana cand a disparut de tot…Oamenii care au trecut pe acolo nu l-au mai putut vedea…nici daca l-ar fi cautat nu l-ar mai fi putut gasi…pentru ca nu aveau timp…dar uneori, din cand in cand, in lumina razelor de luna…treptat, treptat…apar ca prin vraja casutele si locuitorii din Sirnaville…Oamenii sunt inca veseli si isi vad nestingheriti de arta lor…inca picteaza, sculpteaza si inca ma fac obiecte micute si incantatoare; sunt la fel de tineri si frumosi…ca in acele vremuri indepartate cand oamenii aveau mai mult timp!

Uneori…insa doar uneori, satucul apare in acelasi loc…in mijlocul campului…ca si cum ar fi fost dintotdeauna acolo… si ramane acolo…cam doua zile, nu mai mult. In acele doua zile, oamenii pot veni…ca in vremurile de demult sa admire lucrurile frumoase sa asculte si sa imprumute din intelepciunea locuitorilor din Sirnaville!! In acele doua zile, in locul in care apare, timpul se opreste. Oameni uita de griji si preocupari si se pot bucura de arta, de frumos, de autentic!

Tags: arts&crafts, festival, sat, Sirnaville, story